Despre Posta Romana care fura ca-n codru

M-am mai calmat un pic, insa in urma cu cateva ore eram un pachet de nervi gata sa ia la palme pe oricine mi-ar fi iesit in cale. Si acum sa va spun care este sursa nervilor mei, insa trebuie sa va iau de la Adam si Eva ca sa intelegeti ceva:)

In primavara, trebuia sa primesc de la Mihaela un plic cu mai multe esantioane NUXE, spre testare. Multe dintre voi au primit plicul de la Mihaela, altele nu, printre care si eu. Recunosc ca am fost suparata atunci pentru ca imi doream din suflet sa incerc produsele NUXE despre care citisem numai lucruri bune. 
Mihaela mi-a spus ca mi-a trimis cele 30 de mostre prin Posta Romana, insa la mine nu ajunsesera, desi pe mai multe bloguri citeam review-uri facute de fetele mai norocoase care le primisera deja. In fine, am lasat-o balta!

Saptamana trecuta, dupa cum bine stiti, Iwostin a facut un concurs pe Facebook in urma caruia un numar de doritoare pot primi esantioane de Hydratia, ultima crema hidratanta lansata de Iwostin. Si, cum este vorba de testare, hop si eu, m-am inscris si eu. M-au anuntat ca mi-au trimis mostrele, tot prin Posta Romana, insa nici un semn de ele. 
Inainte sa trimit adresa la care as vrea sa primesc plicul, am sunat la oficiul postal 33 pentru ca are sediul chiar la Casa Presei si mi-era mai usor sa intru in posesia plicului. 
Am crezut ca daca trec si adresa oficiului nu se mai repeta ceea ce s-a intamplat cu NUXE, iar postarita de acolo m-a asigurat ca nu va fi nici o problema, ca imi vor trimite avizul, iar daca nu il primesc la serviciu, voi gasi la ei plicul de la Iwostin.



Astazi, in drum spre masa de pranz, am facut o oprire la oficiul 33 si intreb doua doamne care se aflau in biroul din stanga, unde de altfel am mai fost pentru a trimite cateva pachetele si totul a fost ok, daca stiu ceva de plicul meu. 
Le spun nume, prenume, numar de la pantofi, dar in zadar pentru ca mi-au ridicat din umeri. M-au trimis vizavi, in alt birou sa mai intreb si acolo. 
Aici, un nene postas ingropat in plicuri si saci cu pachete scria ceva la un birou paradit si prafuit, din 1900 toamna. La fel, i-am dat toate datele mele, adresa unde trebuia sa ajunga plicul si am primit acelasi raspuns: "nu stiu nimic! sigur trebuia sa-l primiti aici?" 
"Normal, si mai ales ca am fost deja anuntata ca plicul a fost trimis de saptamana trecuta!", ii spun eu. 
Si el: "era mare, mic, scrisoare, ce asteptati?". 
"Nu, domnule, nu era scrisoare, era un plic cu niste mostre dintr-o crema", i-am replicat, sigura ca habar nu are ce-s alea.

Mi-a ridicat din umeri, n-a vazut, nu stie, n-a pus mana. Dau sa plec. 
Cand ma intorc spre usa, vad un sertar de la biroul lui usor iesit in afara si se vedea vag o bucatica din ceva ce mi-am dat seama imediat ca este mostra. Am vazut atatea la viata mea ca le cunosc si cu ochii inchisi. Era cu fata in jos, dar nu stiu de ce am intuit ca este Iwostin.  
Si ma intorc la postas si incerc sa-i mai dau o sansa: "domne, plicul avea niste mostre care aratau ca niste pliculete mai mici, alb cu albastru. Sigur nu le-ati vazut?". 

"Nu, domnisoara, habar n-am. Nu stiu cum aratau!". 

Si in momentul ala n-am putut sa ma abtin. Inainte de asta am stat cateva secunde pe ganduri daca sa ma reped la sertar sau nu, insa daca ieseam din biroul lui si nu faceam asta, as fi ramas cu un mare regret. Cu tot tupeul din lume, bag mana in sertar si scot o mostra: "uite ca asta ar fi trebuit sa arate mostrele din plicul meu". 
Postasul facuse ochii mari, nu mai vedea, nu mai auzea. Si intorc esantionul cu fata si ce vad scris pe el: IWOSTIN HYDRATIA. "De fapt, cred ca astea sunt chiar mostrele mele!", ii spun furaciosului care era alb la fata.

Cand trage sertarul, ce vad? Mostrele NUXE erau si ele acolo. De trei luni. Nu-mi venea sa cred. 
Ii spun: si celelalte sunt tot ale mele, ar fi trebuit sa le primesc acum trei luni. 
Si postasul: "pai luati-le, luati-le pe toate!" si cu mainile tremurande se chinuia sa mi le stranga pe toate. Mi le-a pus intr-o punga si foarte umil mi le-a inmanat. 
Cred ca daca ii ceream 5 milioane, imi dadea fara sa clipeasca. Am stat pe ganduri in momentele alea daca sa fac sau nu scandal, daca sa chem sau nu diriginta Postei, daca sa fac sau nu reclamatie. 
M-am uitat la fata lui prapadita, mi s-a parut atat de amarat, ma gandeam ca are copii acasa si si-ar putea pierde slujba si am renuntat. Am luat punga cu mostre si am plecat. In timpul discutiei de dinainte, intrase si o durdulie in birou care asista si ea muta la ceea ce se intampla. 
I-am tras si aleia o privire de "sa va fie rusine!" si am plecat.
Apoi vorbesc cu Mihaela care imi spune dezamagita ca atunci cand mi-a trimis si mie mostrele NUXE, a mai trimis 180 de plicuri in total si a primit confirmari de primire de la doar 60 de persoane. 
Pesemne 120 de plicuri a cate 30 de mostre nu au ajuns la destinatar. Eu am avut noroc sa descoper furtisagul si sa le recuperez, insa nu cred ca toata lumea a trait un scenariu ca-n filmele cu prosti cum am patit eu astazi.
Adica, pe bune acum! Care este probabilitatea sa mergi la Posta in cautarea unui pachet, sa fii trimis chiar in biroul furaciosului, sertarul de la biroul lui sa fie intredeschis si fix in centrimentrul ala de sertar sa se vada ceea ce cauti tu? :)) Acum imi vine sa rad, dar astazi la pranz nu-mi venea sa cred ce se intampla!
Am gasit toate cele 20 de mostre Iwostin si 19 din cele 30 NUXE. Initial am crezut ca au fost mai multe si ma suparasem maxim, insa m-am bucurat ca nu m-au furat cu foarte mult!

Pe voi v-a furat POSTA ROMANA vreodata?