- “Pe cel orfan, mai ales de mama, chiar arici de ar fi, trebuie sa-l imbratisam cu durere si dragoste fierbinte, ca mai intai sa se incalzeasca si sa prinda curaj, pentru ca mai apoi sa-si deschida si el inima sa”.
- "Chiar daca omul nesimtitor va fi lovit cu toate lemnele, il va durea numai trupul. In timp ce acel sensibil si ravnitor se raneste adanc si cu un cuvant si, simtind si greseala cea mai mica, o socoteste de multe ori ca un pacat foarte mare”.
- Cuviosul Paisie Aghioritul
Frumoase cuvinte, prea putin intelese de orisicine si asta pentru ca rari sunt oamenii cu adevarat sensibili si nu ma refer aici la acele persoane aflate permanent in butoiul cu melancolie, care varsa rauri de lacrimi pentru ca un stejar si-a scuturat frunzele. Si nici la domnisoarele care, prin onomatopee de soc si groaza, isi exprima sustinerea fata de o surata careia i s-a rupt o unghie falsa. Aici, deja ne aflam in alt
registru, iar sensibilitatea - cel putin aceea reala- este prea putin prezenta!Ce inseamna, pana la urma, sa fii sensibil?Am citit undeva ca "oamenii sensibili nu doar supravietuiesc, ci traiesc cu adevarat!" si imi mai place indemnul acela scris pe tot mai multe ziduri din Bucuresti, "Priveste cerul!". Poate ca daca tot mai multi dintre noi am privi cerul si nu propriile picioare atunci cand ne ducem, de pe o zi pe alta, traiul cotidian, si am gasi de cuviinta sa privim in ochi persoanele cu care interactionam intr-un fel sau altul, si chiar sa strecuram un zambet, pe ici, pe colo, lumea s-ar schimba un pic in bine.Viata ne face cu mana ca dintr-un tren accelerat, iar noi ramanem pe peron si nici nu realizam cand a trecut cu o viteza ametitoare ca abia daca am reusit sa-i raspundem la salut! Sunt atat de focusati pe indeplinirea unor obiective apartinand materiei si credem cu maxima convingere ca posesiunile, de orice fel, mai putin spirituale si sufletesti, ne-ar putea face fericiti, incat nu realizam ca fericirea este atat de la indemana noastra. Si costa atat de putin. Poate doar timp, zambete, priviri, emotii.Poate ca daca am mai renunta un picut la inversunare, fata de semeni si, mai ales, fata de noi insine, poate ca daca am scoate un picut din vietile noastre oamenii si lucrurile care ne fac rau, poate ca daca am strecura un picut mai multe zambete, binevointa, respect, apreciere, toleranta, compasiune, dragoste, imbratisari, mangaieri, alinari prin vorbe sau prin fapte, am fi si noi mai fericiti.Dar, asta ar insemna sa fim un picut mai sensibili, iar picutul acesta nu se poate cuibari in sufletele inchise. Sau poate ca sunt doar ranite, nu inchise acum si de-a pururea. Si poate ca au nevoie de ajutor. Si sensibilii au viata grea pentru ca nu-i usor sa-ti lasi bucati de suflet pe unde pasesti, auzi, vezi, mirosi sau iubesti. De aceea, ajutorul ar trebui sa fie reciproc!
Si apropo de asta, mi-am amintit o faza emotionanto-haioasa. Acum vreo doi ani ma uitam, impreuna cu un tip macho-man/ eu-sunt-cel-mai-tare-din-parcare/ numai-fraierii-ofera-flori-fetelor/ ce-inseamna-sa-plangi la film si alte variatiuni pe tema asta, la filmul Hachiko - A Dog's Story. Nu stiu daca l-ati vazut, dar e asa, mai sensibilos si mai foarte plangacios :) Pe mine, cel putin, m-a rupt in doua! In fine, si individul cu pricina s-a tot tinut tare, eu nu mai pridideam cu servetele sa-mi sterg lacrimile, el nimic. Si pe la finalul filmului isi face drum spre baie si tot sta acolo vreo 10 minute in care auzeam apa de la chiuveta curgand, el improspatandu-se de zor. Si iese, intr-un final, usor umflat in zona ochilor, cam ca atunci cand iti suna alarma de trezire cu 5 ore mai devreme sau versi niste lacrimi. In cazul lui, era varianta a doua! L-am intrebat ce s-a intamplat, desi intuisem foarte bine ca povestea lui Hachiko nu l-a lasat indiferent, iar el imi tot zicea ca a simtit nevoia sa se spele pe fata si a schimbat subiectul. Am zambit. N-am insistat, dar m-am bucurat pentru ca aveam alaturi un dur sensibil, iar partea asta a unui barbat mie imi pare foarte sexy :)Sunt pro sensibilitate, pro recunoasterea si afisarea sentimentelor, pro lacrimilor de fericire, pro si celor de tristete, pro mangaierilor, pro pasiune, pro declararii cu voce tare a sentimentelor, pro afisarii fericirii ivite la privirea unui apus de soare, a unui copil frumos, a marii...Oamenii sensibili mi se par, cumva paradoxal, mai puternici pentru ca au capacitatea de a avea trairi frumoase la intalnirea cu lucrurile simple, dar mai ales pentru ca isi pot asuma si afisa acele trairi, spre deosebire de restul care traieste cu nodul in gat o viata intreaga. Imi par si mai frumosi oamenii sensibili, mai liberi, mai curati, mai pasionali, mai fericiti!
Si pentru ca a realizat ca nu numai pielea poate fi sensibila, ci si sufletul si ca nu numai invelisul are nevoie, la randul sau, de protectie, ci si -sau, mai ales- interiorul, La Roche-Posay a dat startul unei campanii foarte dragute, de sensibilizare a mediului din jurul nostru, incepand cu internetul, zeul pe care il veneram cei mai multi dintre noi. In acest sens, trei site-uri participante la aceasta campanie au creat butoane speciale pe care le pot apasa cititorii dornici sa obtina informatii catalogate ca fiind "sensibile", adica stiri de inima si minte frumoase, informatii pozitive, folositoare si care schimba dispozitia cititorului in bine, ii risipeste grijile si angoasele.La Roche-Posay recomanda sufletului sensibil shoturi de sensibilitate si pasiune:1. Traieste in fiecare zi un moment emotionant de recunostinta. Astfel iti vei recapata echilibrul interior!2. Traieste cu pasiune filmele romantice si simte-te, pentru doua ore, actrita principala!3. Razi galagios si fii sufletul petreceriilor prietenilor tai!4. Gandeste pozitiv si optimist despre lucrurile din jurul tau!
Eu sunt sensibila si sunt mandra de asta!Voi in ce ape va scaldati? :)Astept sa-mi spuneti, intr-un comentariu in josul postarii sau printr-un e-mail trimis la divedecarton@yahoo.com, ce inseamna sa fii sensibil si poate chiar cu exemple personale :) si cum credeti voi ca am putea, noi astia mai sensibili :), sa-i "contaminam" pe cei din jur si sa schimbam, macar un pic, lumea din jurul nostru, aceasta incluzand si internetul caruia ne inchinam de cu zori si pana-n noapte tarziu :)
Cele mai frumoase 4 comentarii vor primi cate o crema Hydreane de la La Roche-Posay!
Data limita: 5 octombrie 2013
Daca nu cunoasteti produsul, va spun eu cateva cuvinte despre el:
Hydreane
calmeaza senzatiile de disconfort (furnicaturi, iritatii) aparute din cauza
factorilor interni si externi, mentinând în acelasi timp o buna hidratare la
nivelul pielii. Dupa prima
utilizare tenul ramâne proaspat si catifelat, iar dupa 4 saptamâni de folosire
sensibilitatea pielii este redusa cu 73%. Hidrocaptorii
din formula Hydreane se integreaza natural în epiderm, eliberând apa termala La
Roche-Posay în interiorul pielii. Este fara parabeni si non-comedogenica si o excelenta baza pentru machiaj.
UPDATE
Divele care vor primi cate o crema Hydreane sunt:
- Carmen G.
- Diana Petria
- IrinaO
- Bianca Roxana
Sensibilitatea din coltul de unde o vad eu face oamenii mai frumosi .
Sensibil nu inseamna sa plangi ca iubitul tau nu are bani sa-ti ia un parfum sau ca nu te duce pe mai stiu eu ce insula.
Este o chestiune mult mai profunda ce tine de frumusetea sufeltului.
Consider un om sensibil acela care iubeste neconditionat, care poate sa-ti aduca zambetul pe buze cu un simplu cuvant; acela ce iubeste o carte sau poate un loc pentru ca trezeste in el un semtiment frumos. Sau poate acela care plange la un film sau atunci cand empatizeaza cu durerea altcuiva.
Sensibili sunt acei oameni care zambesc larg si stralucitor si intr-o zi mohorata de iarna, aceia ce traiesc fara prejudecati.
Gandul imi fuge direct la soacra mea care e genul de om sensibil ce iubeste cartile, filmele, animalele si tot ce e frumos in jurul nostru.
Imi aduc aminte si acum ca mi-a povestit un film care i-a placut tare mult si in timp ce-mi explica lacrimile ii curgeau siroaie pe obraz. Parca o aud si acum: “ Ce proasta trebuie sa ma crezi? Dar asta inseamna sa iubesti un film :)
In ceea ce priveste un internet mai sensibil? Cred ca asta o sa se schimbe odata cu oamenii. Daca noi toti am fi mai sensibili, mai buni ,mai intelegatori, mai toleranti, totul ar fi mult mai frumos, mai sensibil, mai pentru suflet asa.
Poate sunt tare naiva, dar inca mai cred ca putem schimba ceva.
Si multumim La Roche-Posay pentru aceasta campanie frumoasa.
Multumesc si eu, Carmen! M-au sensibilizat vorbele tale :)
Pentru mine un internet sensibil inseamna sa intru linistita pe calculator, sa ma relaxez citit lucruri frumoase, sa aflu noutati care ma pot ajuta in viata, sa ma documentez cu lucruri frumoase si nu in ultimul rand sa pot socializa cu oameni placuti, oameni sensibili si ei la randul lor. Eu cred ca acesta sensibilitate tine si de sensibilitatea oamenilor si fiecare o intelege si o percepe in felul lui. Pe mine ma sensibilizeaza si cand citesc comentariile celorlalte participante si daca nu voi fi una din castigatoarele acestor creme am sa ma bucur pentru cei sau cele care le vor castiga pentru ca fiecare persoana merita in felul ei sa incerce acesta crema. Va multumim pentru sansa acordata.
Cred ca a fi sensibil nu inseamna totdeauna a arata acest lucru. Mai cred ca te nasti sensibil dar tu decizi daca vrei sa ramai astfel, iar dovada vie in acest sens sunt chiar copiii pe care-i bucura orice de la o buburuza ce-i atinge in zbor si pana la o luna plina. Sensibilitatea, desi se manifesta diferit, la unii printr-o lacrima la altii poate intr-o vorba buna, are un numitor comun: porneste din suflet. Si trebuie ingrijita si cultivata pentru a nu se estompa in noianul rece si trist ce ne-nconjoara. Eu sunt sensibila cand imi iubesc copilul, cand plang la un film ce-mi aduce aminte de persoane dragi, cand ma gandesc si la binele altora.
Pentru mine, un internet mai sensibil ar fi unul in care sa nu fim deranjati de imagini care sa ne raneasca sufletul. Accidente fatale, copii disparuti, agresati, animale maltratate, boli necrutatoare, sunt lucruri care desi poate trebuie stiute si scoase in evidenta, imi fac rau in scurtele momente in care imi doresc sa ma relaxez in fata calculatorului. Prefer de o mie de ori sa citesc o carte decat sa am in fata imagini care sa ma zguduie pana in adancul sufletului.
Un internet mai sensibil ar fi unul care ne-ar ajuta sa pretuim micile bucurii ale vietii, care ne-ar ajuta sa constientizam cat suntem de fericiti, cu toate nevoile si problemele pe care le avem si ne-ar aduce zambetul pe buze printr-o gluma buna, un citat motivational, o casa de copii veseli si frumosi, un rasarit de soare alaturi de persoana iubita sau o masa de duminica alaturi de cei dragi.
Sensibilitatea e in trandafirul ala presat,bine pastrat in cartea aia veche din biblioteca pe care nimeni nu o deschide; e in melodia de la radio care pare ca te contureaza perfect si iti aminteste de dimineata aia cand te-ai intors acasa cu bataturi de la pantofii cei noi..frumosi pantofi, frumoasa seara. Sensibilitatea e in catelul din spatele blocului caruia nu uiti sa-i oferi alinare in drum spre statia de autobuz sau in buchetul de flori pe care il oferi intr-o zi de joi; e in lacrima pe care cu greu te stapanesti sa o ascunzi cand pleaca trenul din gara..sau cand vine.. Sensibilitatea e in steaua aia cazatoare dintr-o noapte de august pe care ai insarcinat-o cu cea mai arzatoare dorinta a ta..sau a lui.
E in bataile inimii tale atunci cand pe ecranul telefonului apare numele lui sau in alea 5 minute in care il faci sa te astepte si el nu-ti reproseaza nimic..niciodata
Sensibilitate e in orice produs de pe rafturile unui magazin, inscriptionat cu "sensitive". Oare?
Pentru un internet mai sensibil cred ca ar trebui sa renuntam la banalul negru cu care sunt “afisate” informatiile meteo, accidentele de circulatie, tendintele in make-up, stirile sportive, etc; am putea in schimb sa atribuim cate o culoare fiecarei rubrici, fiecarei emotii pe care o poate transmite informatia respectiva. Ne vom putea feri privirea (si sufletul) de stiri..viole(n)te.
Sensibilitatea e in tine. Tu care citesti aceste randuri(negre) si ti-ai creionat pe chip un zambet inca de la primele cuvinte.
Trimiteți un comentariu