miercuri, 16 aprilie 2014

Guest post: psihoterapeutul Diana Nicolescu - "De ce nu-mi place sa-mi zici ca ma iubesti"


Un autor spunea intr-o carte despre iubirea non-posesiva si exuberanta ca “iubirea nu ingradeste, ci respecta si amplifica libertatea. Daca o iubesti cu adevarat pe aceasta femeie,  o vei ajuta sa fie mai intens originala si libera. Daca il iubesti (cu adevarat pe acest barbat), il vei ajuta sa manifeste mai multa spontaneitate si creativitate. Ii respecti alegerile si disponibilitatea de a iubi. Daca place si pe altcineva, daca se indragosteste de altcineva, daca vrea sa-si ofere timpul, afectiunea si corpul si altcuiva, respecti si asta". Va las pe voi sa gasiti cartea, dar ce va pot spune e ca intre timp autorul si-a schimbat unele viziuni, poate si pe aceasta.  

Desi pare ridicola la prima vedere, si nu multi ar accepta aceasta ipoteza, ea functioneaza pentru unii care vor sa gaseasca scuze intr-un comportament promiscuu, si are si o motivatie. Cunoscatorii o numesc confirmation bias si reprezinta tendinta oamenilor de a favoriza o informatie care confirma preconceptiile sau ipotezele, indiferent daca acea informatie este sau nu adevarata. Cu aceasta scuza validata de argumentum ad nominem, multi au dat din prea plinul iubirii lor si altora, in stanga si in dreapta, uneori si alte boli transmisibile, ranindu-si partenerii prea egoisti ca sa intelega ca iubitul lor nu le apartine.
Dar, si aici este un schepsis care ii exonereaza de culpa pe darnicii iubitori. “Daca alegerile celuilalt te fac pe tine sa suferi, aceasta este problema ta si nu problema lui”. Normal. Cum altfel?   
“Te iubesc” continua acelasi autor sceptic,  este o eticheta sublima pentru pachete mult mai ieftine si prozaice: ea il ascunde pe “Iti apartin. Sunt al tau" si “Imi apartii. Te posed”.  Se prea poate, dar aceasta posesiune e buna, cel putin din punct e vedere evolutionist. Ea garanteaza unui barbat, bunaoara, ca  progenitura lui este a lui si nu a colegului de cubicul cu care partenera lui iubitoare a impartit generoasa iubirea. Randunicile inteleg asta, gibonii inteleg asta, chiar si unii oameni inteleg asta.
Altii mai cred ca “slabiciunea” este un alt sinonim pentru iubire, pentru ca nimeni nu este pe deplin alert atunci cand aude serenade in cap. Sa va zic si de ce. Pentru ca acel cocktail al pasiunii, compus din dopamina, norepinefrina si serotonina, duce la sentimente de euforie, insomnie, pierderea apetitului si la gandire obsesiva. Pe de alta parte, studiile din domeniul neurostiintei au aratat ca urmatoarele substante isi fac simtita prezenta in creier atunci cand oamenii experimenteaza iubirea: testosteron, estrogen, dopamina, norepinefrina, serotonina, oxitocina si vasopresina.  Este clar deci, ca suntem complet drogati atunci cand iubim o persoana. Va dati seama ce se intampla cand iubim doua?
Dopamina, norepinefrina si serotonina se gasesc mai degraba in timpul fazei de atractie a unei relatii (de curtare), iar oxitocina si vasopresina par sa fie responsabile de legaturile pe termen lung si relatiile ce sunt caracterizate de atasamente puternice. Bun, cu totii stim ca suntem drogati de propriile noastre substante atunci cand organismul ne dicteaza sa ne indragostim, cu singurul scop al perpetuarii speciei.
Se pare  insa ca unora dintre noi nu le place sa auda prea des “te iubesc”.  Perceptia comuna, zic cercetatorii, este ca femeile sunt mai inclinate sa spuna „te iubesc” inaintea barbatilor.  Dar perceptia comuna pare ca se insala, deoarece barbatii sunt cei care isi declara primii iubirea. Si este firesc sa fie asa. 
Din punct de vedere evolutionist, ei isi securizeaza, fie si la nivel verbal/declarativ, teritoriul pe care urmeaza sa il insamanteze. Din perspectiva investitiei parentale, femeile consuma mai multe resurse fizice si psihice intr-un copil (sarcina, alaptare, plus crestere). Din acesta cauza, decizia de imperechere este una foarte costisitoare pentru ele, femeile luand asemenea decizii cu grija sporita (nedeclarand iubire foarte repede sau oricui, decat dupa ce sunt sigure ca acela este un potential partener).
Masculii care au mai putin de pierdut (nu consuma resurse in timpul sarcinii, alaptarii etc), sunt mai putin selectivi atunci cand isi aleg contactele sexuale. Cand un barbat spune „te iubesc”, acest lucru indica mai degraba o dorinta probabila de implantare cu folos a spermei, implicand ca are de gand sa stea prin preajma, pentru a creste copiii.  Dar pentru ca asemenea angajamente verbale pot si nerespectate,  femeile sunt mai suspicioase fata de intentiile care insotesc angajamentele verbale si deseori  asteapta sa vada si alte semne ale angajamentului continuu,  inainte ca o eventuala sarcina sa apara.
Unii avanseaza ipoteza ca a spune “te iubesc”  este un proces de negociere; in cele din urma, tu faci o oferta. Si din punct de vedere evolutionist, decizia de a face acea oferta este diferita la barbati decat este la femei.  
Pe piata romantica, femeile vor sa minimalizeze riscul de a se vinde prea ieftin ( de a face un targ prost cu un partener slab/nepotrivit), in timp ce barbatii vor sa minimalizeze riscul de a nu licita indeajuns de mult. Pentru barbati, cea mai mare greseala este sa nu isi comunice (verbal) angajamentul si sa piarda relatia. 
Pentu femei, cea mai mare greseala, este sa aiba impulsiv incredere in declaratia de iubire a barbatului si sa parieze pe relatia sexuala, fara a avea investitia barbatului.  
Asa ca daca nu intentionati sa stati prin preajma dupa ce ii faceti un copil, mai bine nu ii spuneti ca o iubiti!

test scris de psihoterapeutul Diana Nicolescu

Pe Diana o gasiti pe site-ul ei www.diananicolescu.ro


Whatsapp Button works on Mobile Device only

Start typing and press Enter to search